Inteligența artificială este deja încorporată în viața noastră de zi cu zi – de la algoritmii rețelelor de socializare la recomandările de cumpărături online și până la asistenți virtuali precum Google, Siri sau Alexa. Aproape 70% dintre adolescenții americani folosesc în mod activ instrumente de IA, iar procentul pare la fel de ridicat și în Europa.
Și de ce nu ar face-o? Instrumentele bazate pe IA oferă ajutor la scriere, cercetare, brainstorming și organizare etc. Însă IA este mai mult decât un simplu instrument tehnologic. Capacitatea IA de a lucra în culise și de a imita procesele de gândire umane poate estompa liniile etice, în special când vine vorba de sarcini precum temele școlare sau proprietatea asupra conținutului.
Pe măsură ce IA devine mai integrată, preocupările legate de dezinformare, manipulare și pierderea libertății de acțiune vor cresc. Iar IA remodelează modul în care interacționăm, luăm decizii și chiar ne gândim la probleme esențiale precum încrederea și convingerile.
IA ne redefinește interacțiunile sociale
Algoritmii de social media, alimentați de IA, prioritizează conținutul pe baza implicării. Fiecare platformă are propria formulă – timp de vizionare pe TikTok și YouTube, interacțiuni semnificative pe Facebook și clasament bazat pe interese pe Instagram. Aceste fluxuri bazate pe IA influențează tendințele, credințele și comportamentele în moduri subtile, dar puternice.
Consolidarea “prejudecății de confirmare”: IA alimentează continuu utilizatorii cu conținut care se aliniază cu convingerile lor existente, creând camere de ecou.
Amplificarea conținutului emoțional: postările senzaționale sau încărcate emoțional primesc mai multă implicare, încurajând platformele să le propună către mai mulți utilizatori.
Prioritizarea viralității în detrimentul acurateței: IA favorizează adesea conținutul extrem sau înșelător dacă maximizează clicurile, distribuirile și interacțiunea utilizatorului.
IA ne modelează deciziile
IA nu are nevoie de tactici tradiționale de persuasiune pentru a modela comportamentul de cumpărare – o face prin personalizarea bazată pe date.
Recomandări de selecție: IA sugerează produse și divertisment pe baza interacțiunilor anterioare, ghidând subtil alegerile.
Utilizarea prețurilor dinamice: IA ajustează prețurile în funcție de cerere și istoricul de navigare, valorificând oferte limitate în timp care exploatează FOMO (frica de a rata ceva) pentru a ghida deciziile consumatorilor în timp real.
Utilizarea „impulsurilor” subtile: elementele de design precum notificările influențează alegerile și încurajează achizițiile.
IA schimbă modul în care ne formăm opiniile
IA mediază fluxul de informații, activând indicii sociale legate de încredere și luarea deciziilor care schimbă modul în care ne formăm convingeri și evaluăm credibilitatea.
Activarea “dovezilor sociale”: notificările de genul „în tendințe acum” sau „apreciat de prietenii tăi” fac ca anumite conținuturi să pară mai populare, de încredere și relevante.
Amplificarea dezinformării: IA prioritizează conținutul care obține un grad ridicat de implicare, ceea ce poate crește răspândirea și legitimitatea percepută a informațiilor înșelătoare.
Influențarea subconștientă a convingerilor: IA modelează realitatea filtrând ceea ce se repetă, creând camere de ecou. Cu cât vedem mai mult o idee repetată, cu atât este mai probabil să o acceptăm ca fiind adevărată.
Mai mult, cercetările arată că dacă modelele lingvistice mari (LLM) – de tip ChatGPT – au suficiente date despre un utilizator, îi pot schimba acestuia eficient convingerile: o echipă formată din cercetători din mai multe universități a descoperit că GPT-4 a fost semnificativ mai convingător decât oamenii, fiind capabil să formuleze argumente sofisticate și persuasive folosind informații despre persoana cu care discuta.
Cercetătorii au recrutat 900 de subiecți și le-au cerut să furnizeze informații personale, cum ar fi sexul, vârsta, etnia, nivelul de educație, statutul profesional și afilierea politică. Unii participanții au fost puși să discute online cu un alt oponent uman, alții cu GPT-4 (fără ca niciunul dintre subiecți să știe dacă conversează cu o mașină sau un om) și li s-a cerut să dezbată timp de zece minute subiecte alese aleatoriu, precum interzicerea combustibililor fosili sau obligativitatea uniformei în școli.
Cercetătorii au constatat că GPT-4 a egalat sau a depășit capacitățile de persuasiune ale interlocutorilor umani. Atunci când avea informații despre subiecții cu care vorbea, AI a fost cu 64% mai persuasivă în comparație cu oamenii care nu aveau acces la datele personalizate ale subiecților.
„Decidenții politici și platformele online ar trebui să ia în serios amenințarea campaniilor coordonate de dezinformare bazate pe inteligența artificială, deoarece am atins în mod clar nivelul tehnologic care face posibile rețele de conturi automatizate bazate pe LLM, capabile să influențeze strategic opinia publică într-o anumită direcție”, a fost una dintre concluiile studiului.
